Fara…

natura
Recuperez sunete ce le-am amutit fara voia lor. Le pun pe portativ si le las sa-mi cante acea parte a vietii cand poate am tacut prea mult, cand oameni multi au trecut pe langa mine fara sa stie ce-am simtit pentru ei. Lumea materiala nu ma mai incanta. Nu-mi mai doresc nimic, decat mult spatiu, natura si sa vorbesc. Nu am sa mai tac si nu am sa mai tes ganduri din lucruri deja gandite. Voi gandi si exprima prezentul sub cea mai pura stare a sa, sub vesnicia fiecarui moment trait, fara nicio umbra de trecut, fara nicio umbra de viitor. Nu mi-e frica sa fac greseli. Totul trebuie sa se intample la un moment dat pentru ca totul e o trezire perpetua. Cand orice forma a prezenului va putea fi acceptata si indragita; atunci vei “putea dormi” linistit, implinit.

Post navigation

  1 comment for “Fara…

  1. December 31, 2015 at 4:10 am

    Te-am descoperit recent, mint… acum. ?i deja m? îndr?gostesc…

Leave a Reply to Crea?a din metropol? Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *