Gandul poate sa ucida


Gandul isi pune o dorinta in asteptarea gandului pereche. Citandu-l pe Marx, gandul isi spune in sinea lui: “Singurul criteriu al adevarului e rezultatul practic.” Toti mananca din acest gand atat de drag, atat de fantasmagoric in propria sa scena nocturna. De aceasta data imi simt degetele incalcite. Mi-e greu sa scriu.De ce? Nu stiu. Imi inclin privirea pana curge toata pe jos. Intra intr-o crapatura din parchet; si ajunge intr-un tunel plin de soareci grabiti. Privirea imi curge, pamantul o cheama spre dansul. Ajunge pe scara unui bloc si iese afara, dar nu inainteaza mult pentru ca se scurge intr-o gaura de canal. Peisajul e scarbos, dar e bine pentru ca nu pot mirosi. Doar vad… Ma preling incet in namol si ies afara intr-un parc. E noapte si rece. Clipesc des ca sa nu lacrimez prea tare. Privirea-mi e batuta de vant si se opreste intr-un gard de sarma. Nu pot face nimic, decat sa privesc si sa astept. Ma uit in fata si iti vad chipul care se uita in gol de la geam. Te uiti la mine, dar nu ma vezi, desi simti ca ceva e agatat in acel gard ruginit de sarma. Sunt mort la mine in camera intins pe pat, dar privirea mea te urmareste pretutindeni, mereu…

  2 comments for “Gandul poate sa ucida

  1. hosisis
    November 7, 2011 at 6:31 pm

    genial!

  2. Tudor - Dan Pop
    November 7, 2011 at 6:33 pm

    Danke!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *