Scurta incursiune în economia culturii din societatea informationala

In ultimii ani utilizarea larga a noilor tehnologii informationale din Romania a reusit sa promoveze intr-o directie pozitiva noile tehnici de comunicare in masa. Programele culturale din societatea informationala au asigurat o crestere economica prin reducerea consumului fizic si inlocuirea acestuia cu tehnici de digitizare a datelor si livrarii lor spre un public mai larg. Rapiditatea cu care circula acum informatia nu mai este un motiv pentru asa zisa “problema geografica”, accesul abonarii la baze de date fiind mult mai mare. De pilda, un mare proiect cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala la Biblioteca Centrala Lucian Blaga ofera libertate unui acces national electronic la literatura stiintifica de cercetare. Resursele electronice pun la dispozitia consumatorilor de informatie, acces direct cu mai multe bazele de date din strainatate importante cum ar fi: EBSCO, SPRINGERLINK, OXFORD JOURNALS, CAMBRIDGE JOURNALS, EMERALD, IOP- INSTITUTE OF PHYSICS UK si lista poate continua. Statistica numarului de accesari pe articole cu text integral infatiseaza o continua crestere, in anul 2010, Biblioteca Centrala din Cluj insumand un total de 127.668 de accesari doar pe o singura baza de date de pe lista pusa la dispozitie, per total insumand cu siguranta o cifra mult mai mare.
Un aspect negativ privind cultura in societatea informationala este strans legat de stagnarea economiei pe timp de criza, cand lipsa de investitii persita, legislatia nepermitand valorificarea eficienta a continutului cultural din institutiile publice. Astfel, actiunile de integrare nu reusesc; sunt demarate numeroase proiecte guvernamentale insuficient finantate; gusturile populatiei se deterioreaza puternic ca urmare a impactului negativ al emisiunilor TV si al altor productii facile care promoveaza orice altceva in afara de cultura. In cel mai bun caz cateva institutii culturale se implica in mod sporadic pe baze ocazionale si apar in numar nesemnificativ, furnizori de servicii de continut cultural digitizat importat, fara localizare.
Promovarea acestui gen de economie este vitala Romaniei, intrucat totalitatea valorilor materiale si spirituale create de oameni si de institu?iile necesare pentru comunicarea acestor valori trebuie sa fie constante si in concordanta cu nivelul de dezvoltare intelectual? la care cetatenii romani mai au inca mult de lucrat. Un bun exemplu de promovare este cazul cinematografului “Florin Piersic” din Cluj unde au intrat investitii masive, la ora actuala fiind cel mai modern cinematograf de stat. Totusi si in acest plan de discutii sunt prezente aspecte negative, exemplul cel mai bun fiind dat de cifra aproximata de 70 de cinematografe din 1000 cate erau inainte de anul 1989.
Doar intr-o economie de stat care evoleaza bine, unde sectorul tehnologiei informatiei si comunicatiilor contribuie cu un minim de 30% la constituirea produsului intern brut si doar odata cu dezvoltarea infrastructurii unde Guvernul trebuie sa considere in mod serios recomandarile si initiativele europene, doar atunci se poate vorbi concis despre o lansare in economia culturala a societatii noastre. Pentru toate acestea avem nevoie de campanii de promovare si de un semnal de alarma transpus in educarea Romaniei.

  1 comment for “Scurta incursiune în economia culturii din societatea informationala

  1. June 7, 2018 at 8:53 pm

    Ciprofloxacine Teva 500 Mg cialis 5 mg best price usa Canadarx Mall Will Amoxicillin Treat Bacterial Vaginitis

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *